Ce o Să Spună Lumea?

O provocare de sinceritate cu propriul sine…

Ce-o să spună lumea este  o frază pe care am auzit-o de la părinți, prieteni, bunici, de la televizor sau pe internet. Oriunde ne-am apleca urechea aceasta frază se aude fie că este pronunțată sau doar este subînțeleasă printr-o grimasă sau niște ochi dați peste cap. Ea este adânc înrădăcinată în cultura noastră cât și în creierul nostru, astfel încât doar gândul la această frază poate să ne provoace o reacție alergică sau de anxietate. O să spuneți că poate exagerez. Pentru cei care exagerez vă rog să faceți un exercițiu simplu în care să vă gândiți la cea mai mare realizare a voastră indiferent că este profesia sau relația  sau familia, ce considerați voi că este cel mai important pentru voi în această viață și apoi imaginați-vă că de mâine nu mai aveți acel ceva sau nu mai sunteți domnul doctor sau manager sau inginer profesor sau părinte, nu mai aveți acest rol, cu cine rămâneți, cine sunteți de fapt? Sunteți valoroși doar pentru sunteți? Sunteți valoroși fără acei lauri aduși de profesie sau de credințele sociale cumulate cu care vă încărcați de cele mai multe ori inconștient? Dacă v-ați „dezbrăcat de tot” și vă rămâne bucuria vieții, este clar că aceste cuvinte nu sunt pentru voi.

Însă pentru noi toți ceilalți pentru care „ce-o să spună lumea” atinge o coardă sau mai multe din viața noastră poate merită să vedem cât de tare vibrează acea coardă sau poate că ne este mai bine fără sunetul ei. Imaginea de sine se alimentează cu această frază pentru că ni se repetă de mici că însemnăm ceva pentru ceilalți sau pentru societate doar dacă facem ceva, iar acel ceva este în genere apreciat de alții, de acești ceilalți, de această societate. Dacă înainte acești alții era lumea satului, a orașului acum e lumea invizibilă și imensă a internetului. Dacă cineva din Honolulu ne  face un comment de bine pe facebook automat ne simțim un pic mai bine cu noi, chiar dacă persoana cu pricina habar nu are cine suntem.

Scopul pentru care am adus această temă în mediul online este pentru că am observat cât de tare ne agățam de această frază și asta ne blochează în a fi noi înșine, ne ține în niște pattern-uri blocați fără să ne acordăm șansa să fim cine suntem noi de fapt. Și aici am exemple multe, te faci medic pentru că ai tăi sunt medici și se câștigă bine dar tu ai vrea să te faci dansator sau mai știu eu ce pictor, te duci iarna la ski pentru că toată lumea care se „respectă” face la fel, dar tu nu ai niciun chef și nu îți place frigul, îți cumperi casa și mașina faci toate vacanțele exotice când de fapt vrei doar să ai o viață simplă si să trăiești în natură, și nu în cei 60 de mp scump plătiți în Herăstrău… și exemplele pot continua la nesfârșit.

 

 Agățarea asta de mirifica frază are adânci implicații în toată existența noastră și cu siguranță că mai sunt și alte fraze similare care ne țin în închisoare. Ce e de făcut cu ea? Păi să o dăm la gunoi, nu? La unii merge peste noapte dar e nevoie de o tragedie în care îți dai seama că gura lumii este nici măcar „apă de ploaie” când ai o problemă majoră în viață. La alții e nevoie de efort constant de a se dezbăra ușor de aceste lanțuri invizibile. Mai sunt și unii care fără aceste lanțuri sunt „nimeni”, deci e mai bine să fii cineva chiar dacă nu ești tu, dar măcar nu ești nimeni. Pentru cei din ultima categorie consider că este cel mai dificil de trăit cu sine, sunt cei care se limitează cel mai mult dintre noi.

Și mai sunt și cei atipici dintre noi care sunt conectați la sine și la valorile lor și sunt în lumea lor, ceea ce este mult mai sănătos decât să îți trăiești viața respectând niște reguli invizibile care sunt ca niște lanțuri care te paralizează să trăiești din plin așa cum ți-ai dori.

Ce au toate acestea în comun cu o voce autentică? Totul. De ce? Pentru că atâta timp cât primul gând conștient sau inconștient din viața ta este la frază magică, vocea ta fie ea fizică sau interioară este îngropată undeva în lanțurile sociale.

Oare tu pe unde ești în povestea asta? Oare îți vei lua în fiecare zi puțin timp să te gândești la tine? La cine ești cu adevărat și câte din lucrurile pe care le faci, le faci pentru că vrei sau pentru că „lumea” STĂ CU OCHII PE TINE!!!

Una din modalitățile eficiente de a fi mai puțin afectat/ă de părerea celorlalți este expunerea la situații în care poți fi judecat/ă sau poate chiar tu ești cel/cea care se judecă. Noi îți propunem o metodă indirectă de a face asta prin improvizație. Mai multe detalii aici https://voceautentica.ro/cursuri/improvizatie/ 

Scris de Voce Autentica

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.